Scrisoarea Arethiei Tătărescu către Primăria Târgu Jiu (1937)
Scrisoarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene către Primăria Târgu Jiu este semnată de președinta Ligii, Arethia G. Tătărescu, și a fost înregistrată la primărie în octombrie 1937. Prin ea, orașul era anunțat că primește „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuși”. Tot scrisoarea stabilea traseul viitoarei Căi a Eroilor și punea la dispoziție 750.000 de lei pentru exproprieri. Mai jos găsiți documentul și transcrierea lui integrală.
Documentul
Scrisoarea are o singură pagină, dactilografiată, adresată „Domnule Primar”. Pe document se văd:
- în stânga sus, două timbre fiscale;
- în dreapta sus, ștampila „Primăria orașului Tg-Jiu, Serv. Ad-ției Centrale”. Numărul de intrare, 6330, și data de 20 octombrie 1937 sunt completate de mână;
- dedesubt, o rezoluție în cerneală verde, „În consiliu”, urmată de o parafă;
- jos, semnătura, tot în cerneală verde: Arethia G. Tătărescu.
Suma totală a donației nu e dactilografiată. A fost completată de mână, într-un spațiu lăsat liber în text.
Ce spune scrisoarea
Pe scurt, Liga Națională a Femeilor Gorjene anunță Primăria Târgu Jiu că:
- Dăruiește orașului două opere ale lui Brâncuși: „o coloană și un portal de piatră”, în memoria eroilor gorjeni căzuți în „războiul de întregire”, adică în Primul Război Mondial. Scrisoarea adaugă că sculptorul „aduce un prinos de recunoștință Județului său natal”.
- Pune o condiție: să fie deschisă o stradă numită „Calea Eroilor”, de la Jiu, prin grădina publică, până la cazărmi. Strada era prevăzută de mult în planul de sistematizare, dar nu se făcuse din lipsă de bani. Pentru exproprieri, Liga dă 750.000 de lei.
- Stabilește locurile monumentelor: portalul la începutul căii, coloana „pe promontoriul ei lângă cazărmi”. Coloana simbolizează „ideia recunoștiinței fără de sfârșit”.
- Își asumă construcția Bisericii Sfinții Apostoli, aflată pe aceeași stradă, ca să termine „lucrări de mult părăsite”.
- Precizează de unde vin banii: facturile celor două monumente, clădirea bisericii și banii pentru exproprieri provin exclusiv din munca Ligii „de ani de zile”. La ei se adaugă încasările Expoziției „Munca noastră românească”, organizată sub auspiciile Ligii.
- Cere ca donația să fie respectată: operele și banii trebuie să servească exact scopului arătat, iar orașul trebuie să respecte „întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”.
Scrisoarea pomenește doar coloana și portalul. Masa Tăcerii, a treia piesă a ansamblului de azi, nu apare în document.
Transcriere integrală
Transcrierea păstrează ortografia și punctuația originalului. Literele adăugate de noi, acolo unde dactilografa a greșit, stau între paranteze drepte. Suma completată de mână apare tot între paranteze drepte.
[De mână, în colț:] 141/937
[Ștampila:] PRIMĂRIA ORAȘULUI TG-JIU · Serv. Ad-ției Centrale · INTR. No. 6330 · 20 Octomb. [19]37
[Cerneală verde:] În consiliu [parafă]
DOMNULE PRIMAR,
In dorința de a contribui cât de mult la ridicarea orașului Tg.Jiu și mai ales pentru a preamări memoria eroilor Gorjeni care s'au jertfit în războiul de întregire, Liga Națională a Femeilor Gorjene vă aduce la cunoștiință că a hotărît să dăruiască orașului o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuși, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoștiință Județului său natal.-
Dorința Ligei este ca donațiunea să aibe următoarea destinație: Crearea unei străzi care va purta numele "Calea Eroilor", cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi. Această stradă este de mult prevăzută în planul de sistematizare a orașului, ea nu s'a putut realiza din lipsă de fonduri.- Pentru plata acestor expropieri Liga vă pune la dispoziție suma de lei 750.000 (șapte sute cinci zeci de mii).- La începutul acestei căi se va așeza portalul sus numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideia recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană.-
Totodată vă aducem la cunoștiință că realizând mai departe gândul său, Liga Națională a Femeilor Gorjene a luat pe a sa răspundere construcția Bisericii Sf.Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor, contribuind la terminarea unor lu[cr]ări de mult părăsite și dând astfel prin ridicarea acestui sfânt lăcaș, o strălucire mai mare recunoștiinței noastre către cei care s'au jertfit pentru noi.-
Atât facturil[e] de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata expropierilor reprezentând valoarea de lei [2.200.000, completat de mână] sunt rezultatele exclusive a muncii noastre de ani de zile completată cu beneficiul Expoziției Mun[c]ii noastre Românești organizată sub auspiciile Ligei.-
Dania noastră fiind izvorâtă numai din simțimântul de curată dragoste de Țară precizăm că atât operile de artă cât și sumele dăruite trebuesc să servească scopului susarătat,- Liga Națională a Femeilor Gorjene înțelegând ca orașul Tg.Jiu să respect[e] întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută.-
Arethia G. Tătărescu
Contextul
Scrisoarea este un pas pe drumul ansamblului de la Târgu Jiu. Momentele principale:
| Data | Momentul |
|---|---|
| 1934 | Sfătuită de sculptorița Milița Petrașcu, Arethia Tătărescu îl invită pe Constantin Brâncuși să realizeze monumentul eroilor gorjeni.1 |
| 11 februarie 1935 | Brâncuși acceptă, într-o scrisoare către Milița Petrașcu: „nu vă pot spune cât de fericit aș fi să pot face ceva la noi în Țară”.2 |
| septembrie 1937 | Coloana este turnată la Atelierele Centrale Petroșani, sub conducerea inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan.1 |
| 20 octombrie 1937 | Scrisoarea Ligii este înregistrată la Primăria Târgu Jiu, cu numărul 6330.3 |
| 7 noiembrie 1937 | Patriarhul Miron Cristea sfințește Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel de pe Calea Eroilor. Brâncuși e invitat de onoare.4 |
| 12 noiembrie 1937 | Consiliul comunal acceptă donația și numele „Calea Eroilor”, prin decizia nr. 151.3 |
| 27 octombrie 1938 | Liga predă orașului „Coloana Recunoștinței” și „Portalul”, iar ansamblul este inaugurat.35 |
| 27 iulie 2024 | UNESCO înscrie Ansamblul Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial.6 |
Până în octombrie 1938, cheltuielile au ajuns la 2.436.275 de lei:
| Poziție | Lei |
|---|---|
| Biserica | 666.462 |
| Exproprieri | 746.000 |
| Portalul | 683.198 |
| Coloana | 340.615 |
Cea mai mare parte din costul Coloanei a fost suportată de Societatea „Petroșani”, iar Brâncuși a refuzat să fie plătit pentru lucrare.57
Unde se află originalul. Scrisoarea face parte din fondul Primăriei Târgu Jiu, păstrat la Arhivele Statului din Târgu Jiu, dosarul 41/1937, fila 45. Trimiterea îi aparține lui Ion Mocioi, care a publicat documentul în 1971.8 Pe verso, după aceleași surse, este scrisă de mână decizia nr. 151 din 12 noiembrie 1937.3
Transcrieri care circulă cu greșeli. Unele transcrieri publicate online citesc greșit numele semnatarei, „Aristița G. Tătărescu”, și numărul de înregistrare, „63301”.9 Pe original se citesc clar „Arethia G. Tătărescu” și „6330”. Cifra „1” din transcrierile greșite este de fapt trăsătura de condei de după număr.
Despre femeia care a semnat scrisoarea, vezi Arethia Tătărescu.
Preluarea imaginii
Fotografia documentului de pe această pagină poartă marca Casa Tătărescu · EkoGroup Vila, iar sursa e scrisă și în metadatele fișierului. O puteți prelua pentru articole, lucrări școlare sau studii. Vă rugăm să păstrați marca și să indicați sursa, cu link către această pagină. Puteți folosi codul de mai jos:
<figure>
<a href="https://ekogroup-vila.ro/povestea-vilei/scrisoarea-arethiei-tatarescu">
<img src="https://ekogroup-vila.ro/assets/istorie/scrisoarea-arethia-tatarescu-primaria-targu-jiu-1937.jpg"
alt="Scrisoarea Arethiei Tătărescu către Primăria Târgu Jiu, 1937" width="932" height="1384">
</a>
<figcaption>Sursa: Casa Tătărescu · EkoGroup Vila (ekogroup-vila.ro)</figcaption>
</figure>
Pentru o versiune la rezoluție mai mare sau pentru alte utilizări, scrieți-ne.
Note și surse
-
„#AnulBrâncuși: Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu”, Agerpres, 19 mai 2026. agerpres.ro ↩ ↩2
-
Sorin Buliga, „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu”, Historia. historia.ro ↩
-
Sorin Buliga, „Donarea operelor brâncușiene Primăriei orașului Târgu Jiu de către Liga Națională a Femeilor Gorjene”, Gorjeanul, 13 februarie 2018. gorjeanul.ro ↩ ↩2 ↩3 ↩4
-
Monica Negru, studiu despre Arethia Tătărescu, Orizonturi culturale, nr. 10/2023. orizonturiculturale.ro ↩
-
„Despre Ansamblul Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, la 83 de ani de la inaugurare”, UZPR, 27 octombrie 2021. uzpr.ro ↩ ↩2
-
UNESCO, Comitetul Patrimoniului Mondial, decizia 46 COM 8B.24 (New Delhi, 2024). whc.unesco.org ↩
-
„Sculptural Ensemble of Constantin Brâncuși at Târgu Jiu”, Wikipedia (engleză). en.wikipedia.org ↩
-
Ion Catană, „Arethia Tătărescu — un dar cultural neprețuit pentru Târgu Jiu”, Litua, XVIII, 2016 (cu facsimilul scrisorii; trimitere la Ion Mocioi, Brâncuși — ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, 1971, p. 184). PDF, litua.ro ↩
-
„Ansamblul brâncușian din Târgu Jiu, semn al generozității Ligii Naționale a Femeilor Gorjene”, Ziarul Lumina, 25 septembrie 2016. ziarullumina.ro ↩
Oamenii și epoca Casei Tătărescu
- Biografie Arethia Tătărescu Marea Doamnă a Gorjului: Liga Femeilor Gorjene, comanda către Brâncuși și casa din Strada Polonă 19.
- Artă Constantin Brâncuși și familia Tătărescu Invitația Arethiei, rolul Miliței Petrașcu, verile de la Poiana și scrisorile pierdute în 1950.
- Artă Milița Petrașcu Sculptorița care a lucrat în atelierul lui Brâncuși și a realizat șemineul din salonul casei.
- Arhitectură Arhitecții Alexandru Zaharia și Ion Giurgea Cei doi arhitecți ai casei, autorizată în 1935, și stilul mediteranean al Bucureștiului interbelic.
- Biografie Gheorghe Tătărescu De două ori prim-ministru al României, omul de încredere al lui Carol al II-lea, arestat în 1950.
- Epoca Carol al II-lea și Bucureștiul interbelic Domnia lui Carol al II-lea, guvernul Tătărescu și clădirile care au schimbat capitala anilor '30.
- Mistere Seiful nedeschis din Casa Tătărescu Seiful Fichet din biroul premierului, închis de decenii: ce se știe, ce e legendă și cum i se poate afla vârsta.
- Casa Povestea Vilei Tătărescu De la 1935, prin naționalizare, până la restaurarea din 2024.
Vedeți casa cu ochii dumneavoastră
Turul ghidat Art. History. Experience. trece prin saloanele în care a trăit familia Tătărescu.