Arethia Tătărescu

Origini și formare

Arethia Piteșteanu s-a născut la București, la 16 septembrie 1889.¹² Tatăl ei, Gheorghe Piteșteanu, avea proprietăți agricole și se trăgea dintr-o familie de boieri argeșeni.¹³ A rămas orfană la opt ani. A plecat apoi în Belgia, împreună cu bunica și cu frații ei, Gheorghe și Alexandru.¹

La Bruxelles a absolvit Conservatorul Regal, la pian. Fiica ei, Sanda, spunea mai târziu că mama îl terminase „pentru că așa a vrut bunica”.¹ Întoarsă în țară, ar fi predat pian la Liceul de Muzică din București.³⁴

Căsătoria

În vara lui 1916, la Tismana, l-a cunoscut pe Gheorghe Tătărescu, avocat, atunci locotenent pe front. S-au căsătorit în același an, la Craiova.¹³ Au avut doi copii:

• Sanda, născută la 15 august 1919, la Târgu Jiu. A fost senator PNL în legislatura 1990–1992 și a murit în 2009.⁵
• Tudor, cu patru ani mai mic decât sora lui. A murit la Paris în 1955.⁶³

Gheorghe Tătărescu avea să ajungă de două ori prim-ministru al României, în 1934–1937 și în 1939–1940.

Liga Națională a Femeilor Gorjene

În 1921, Arethia Tătărescu a preluat conducerea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene.¹⁷ Formal, organizația era secția Gorj a Ligii Naționale a Femeilor Române.⁸ Liga avea o școală-atelier de țesătorie la Târgu Jiu, într-o clădire nouă de pe Digul Jiului. În anul școlar 1928–1929 lucrau acolo 65 de eleve, la 15 gherghefe mari.⁴⁸

Covoarele și costumele Ligii au luat locul I la concursurile societății „Țesătoarea” din 1929–1930.⁴ Au fost expuse și în străinătate: la Barcelona în 1930, apoi la Paris în 1937, la New York în 1939 și la Trienala de la Milano în 1940.⁴³

Liga a strâns bani mai ales prin expoziții de artă populară. Expoziția „Munca noastră românească” s-a deschis la 13 mai 1937, în prezența regelui Carol al II-lea.⁴ Tot Liga a scos din paragină casa natală a eroinei Ecaterina Teodoroiu de la Vădeni.¹ Pentru mormântul eroinei a comandat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, sculptat de Milița Petrașcu. Mausoleul a fost dezvelit la 8 septembrie 1935, în prezența regelui.⁹

Ansamblul de la Târgu Jiu

Cea mai cunoscută lucrare a Ligii rămâne monumentul dedicat eroilor gorjeni căzuți în Primul Război Mondial. În 1934, Arethia Tătărescu a cerut sfatul Miliței Petrașcu. Sculptorița l-a recomandat pe maestrul ei, Constantin Brâncuși, iar Arethia l-a invitat să realizeze monumentul.¹⁰ La 11 februarie 1935, Brâncuși a acceptat, într-o scrisoare către Milița Petrașcu: „nu vă pot spune cât de fericit aș fi să pot face ceva la noi în Țară”.¹¹

Cronologia lucrării:

• Iunie 1937. Brâncuși vine în țară. Monumentul va fi „o coloană fără sfârșit”.¹¹
• Septembrie 1937. Coloana este turnată la Atelierele Centrale Petroșani, sub conducerea inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan.¹⁰
• 20 octombrie 1937. Primăria Târgu Jiu înregistrează scrisoarea Ligii, semnată de Arethia Tătărescu. Liga dăruiește orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuși” și dă 750.000 de lei pentru exproprierile necesare Căii Eroilor.¹²
• 7 noiembrie 1937. Patriarhul Miron Cristea sfințește Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ridicată de Ligă pe aceeași cale. Brâncuși este invitat de onoare.⁴
• 12 noiembrie 1937. Consiliul comunal acceptă donația și numele „Calea Eroilor”.¹²
• 27 octombrie 1938. Liga predă orașului „Coloana Recunoștinței” și „Portalul”, iar ansamblul este inaugurat.¹²¹³ Nu se știe sigur dacă Brâncuși a fost de față. Șeful pietrarilor, Ion Alexandrescu, afirma că sculptorul lipsea.¹⁴

Până în octombrie 1938, Liga cheltuise 2.436.275 de lei pentru biserică, exproprieri, portal și coloană.¹³ Cea mai mare parte din costul Coloanei a fost suportată de Societatea „Petroșani”, iar Brâncuși a refuzat să fie plătit.¹³¹⁵ Masa Tăcerii, a treia piesă a ansamblului de azi, nu apare nici în scrisoarea de donație, nici în actul de predare.¹²

Legătura Arethiei cu Brâncuși a continuat și în anii războiului. În 1943 îi trimitea alimente la Paris.¹⁴ La 27 iulie 2024, UNESCO a înscris Ansamblul Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial.¹⁶

Casa din Strada Polonă 19

Sanda Tătărescu-Negropontes a povestit cum a apărut casa familiei din București: „În 1935 când mama, care era mai avută din familia ei, a vândut niște case, niște terenuri și a construit o frumoasă vilă care este și acum pe strada Polonă 19”.⁶ Arethia Tătărescu apare ca beneficiară în autorizația de construire din 1935. Proiectul este semnat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ion Giurgea.¹⁷ Pentru interior, prietena ei Milița Petrașcu a realizat șemineul din salon și ancadramentele ușilor.¹⁷

Verile, familia le petrecea la moșia de la Poiana, în Gorj. Sanda își amintea: „la noi vara veneau Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Milița Pătrașcu dar și mulți oameni politici între care regele Carol al II-lea, Valentin Bibescu, Titulescu”.⁶

După 1945

Imediat după război, Arethia a plecat cu fiul ei, Tudor, în Franța, pe vasul „Transilvania”, apoi s-a întors în țară.¹⁸ În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, Gheorghe Tătărescu a fost arestat.¹⁸ Familia a mai stat câteva săptămâni în casă. Sanda Tătărescu-Negropontes își amintea ziua evacuării, 30 iunie 1950: „Afară! Luați un schimb…”. Familia a primit două ore ca să-și strângă câteva lucruri.⁶ Casa a fost apoi ocupată de Mia Groza, fiica lui Petru Groza.¹⁷

Sanda a fost arestată la scurt timp după aceea și condamnată la cinci ani de închisoare.⁵ Nicio sursă consultată nu arată că Arethia ar fi fost închisă. Toate bunurile i-au fost însă naționalizate, iar ultimii ani i-a trăit în condiții precare.² Gheorghe Tătărescu a fost eliberat în 1955, grav bolnav, și a murit în 1957. Arethia Tătărescu a murit la București, la 8 mai 1968.⁴¹⁹ A fost înmormântată în cavoul familiei din Cimitirul Bellu.³²

Moștenire

Supranumele „Marea Doamnă a Gorjului” îl folosesc presa, istoricii și Centrul Brâncuși din Târgu Jiu, care îi spune „Marea Doamnă a Gorjului interbelic”.²⁷ Asociația culturală care îi poartă numele o numește „Doamna de aur a Gorjului”.¹⁹

În Târgu Jiu, un parc și o stradă îi poartă numele.¹ Despre ea s-au scris mai multe cărți:

• Zenovie Cârlugea și Zoe Elena Deju, Arethia Tătărăscu, Marea Doamnă a Gorjului interbelic, 2007;
• Adina Berciu-Drăghicescu, Aretia Tătărescu (1889–1968), 2018.¹⁴

Decizia UNESCO din 2024 nu o pomenește pe Arethia Tătărescu. Scrisoarea din 1937 și actele Primăriei Târgu Jiu arată însă că ansamblul lui Brâncuși există prin inițiativa și munca Ligii conduse de ea.¹⁶¹²

Precizări

Mai multe afirmații despre Arethia Tătărescu și casa ei circulă fără acoperire în documente:

• Șemineul din salon nu e sculptat de Brâncuși. Sursele de specialitate îl atribuie Miliței Petrașcu, eleva lui Brâncuși. Nicio sursă nu documentează o lucrare realizată de Brâncuși pentru casa din Strada Polonă.¹⁷
• Invitația către Brâncuși e mai veche decât casa. Brâncuși a fost invitat în 1934 și a acceptat în februarie 1935. Casa din Strada Polonă a fost autorizată abia în 1935, deci s-a construit în aceiași ani în care se pregătea ansamblul.
• Liga nu a finanțat singură ansamblul. Cea mai mare parte din costul Coloanei a fost acoperită de Societatea „Petroșani”.¹³
• Ansamblul a fost inaugurat la 27 octombrie 1938. La 7 noiembrie 1937 a fost sfințită biserica de pe Calea Eroilor, nu ansamblul.⁴¹²
• Numele de pe scrisoare este Arethia. Unele transcrieri ale scrisorii din 1937 o numesc greșit „Aristița G. Tătărescu”. Pe original scrie „Arethia G. Tătărescu”.

Note și surse

1. Ion Catană, „Arethia Tătărescu — un dar cultural neprețuit pentru Târgu Jiu”, Litua, XVIII, 2016. PDF, litua.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶ ↩⁷ ↩⁸ ↩⁹

2. „Povestea Arethiei Tătărescu, marea doamnă a Gorjului”, Adevărul. adevarul.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

3. „Arethia Tătărescu”, Wikipedia în limba română. ro.wikipedia.org ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶

4. Monica Negru, studiu despre Arethia Tătărescu, Orizonturi culturale, nr. 10/2023. orizonturiculturale.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶ ↩⁷ ↩⁸ ↩⁹

5. „Sanda Tătărescu-Negropontes”, Wikipedia în limba română. ro.wikipedia.org ↩ ↩²

6. „Sanda Tătărescu-Negroponte, o poveste de viață mărturisită” (înregistrare de Adrian Majuru, 2004), e-antropolog, 29 noiembrie 2012. e-antropolog.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

7. „Arethia Tătărescu — omagiu comemorativ”, Centrul Brâncuși, Târgu Jiu. centrulbrancusi.ro ↩ ↩²

8. „Liga Națională a Femeilor Române, secția Gorj”, Vertical Online. verticalonline.ro ↩ ↩²

9. „Mausoleul Ecaterina Teodoroiu — 80. Sarcofagul dezvelit de rege”, Centrul Brâncuși, Târgu Jiu. centrulbrancusi.ro ↩

10. „#AnulBrâncuși: Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu”, Agerpres, 19 mai 2026. agerpres.ro ↩ ↩²

11. Sorin Buliga, „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu”, Historia. historia.ro ↩ ↩²

12. Sorin Buliga, „Donarea operelor brâncușiene Primăriei orașului Târgu Jiu de către Liga Națională a Femeilor Gorjene”, Gorjeanul, 13 februarie 2018. gorjeanul.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶

13. „Despre Ansamblul Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, la 83 de ani de la inaugurare”, UZPR, 27 octombrie 2021. uzpr.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

14. „O zi de neuitat în istoria culturii: 27 octombrie 1938, inaugurarea ansamblului brâncușian (II)”, Gorjeanul. gorjeanul.ro ↩ ↩²

15. „Sculptural Ensemble of Constantin Brâncuși at Târgu Jiu”, Wikipedia (engleză). en.wikipedia.org ↩

16. UNESCO, Comitetul Patrimoniului Mondial, decizia 46 COM 8B.24 (New Delhi, 2024). whc.unesco.org ↩ ↩²

17. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu despre Casa Tătărescu, B365, 8 decembrie 2022. b365.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

18. Sorin Popescu, „Familia Tătărescu”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 86. PDF, revistamemoria.ro ↩ ↩²

19. „Restitutio: 54 de ani de la trecerea în eternitate a Doamnei de aur a Gorjului, Arethia Tătărescu”, Asociația culturală Tătărescu, 8 mai 2022. asociatiatatarescu.com ↩ ↩²