Milița Petrașcu

Viața și formarea

Melania Nicolaevici s-a născut la Chișinău, la 31 decembrie 1892.¹ Dicționarul sculptorilor din România al Academiei Române dă, cu semnul întrebării, anul 1888.²

Formarea ei a trecut prin trei capitale artistice:

• Moscova, 1907–1908. A studiat la școala Stroganov, apoi litere și filozofie la Sankt Petersburg.
• München, 1910–1911. După propriile ei mărturii, acolo i-a cunoscut pe Kandinsky și Jawlensky.
• Paris. A frecventat atelierul lui Henri Matisse.

Lecțiile cu Antoine Bourdelle, amintite uneori, nu sunt atestate documentar.² Primele lucrări le-a semnat și Militza Curie, după numele primului soț.²

Eleva lui Brâncuși (1919–1923)

L-a cunoscut pe Constantin Brâncuși în 1919, la Salon des Indépendants din Paris. Între 1919 și 1923 a lucrat în atelierul lui, al cărui elevă și discipolă s-a considerat. Dicționarul Academiei rezumă: „este eleva timp de patru ani a lui Brâncuși”.² Au rămas prieteni până la moartea sculptorului, în 1957.³

A revenit în atelierul lui în 1927.⁴ Formularea care circulă uneori, că ar fi lucrat „aproape un deceniu” în atelierul lui Brâncuși, nu e susținută de surse. Perioada documentată este 1919–1923, cu o revenire în 1927.

În 1925 s-a căsătorit cu Emil Petrașcu (1890–1967) și s-a stabilit la București.¹

În avangarda interbelică

La București a expus cu grupările Contimporanul, Grupul nostru și Criterion, nucleul modernismului românesc dintre războaie.² A expus și în străinătate:

• în 1927, la Paris, la Galeria Briand Robert;
• în 1933, la expoziția de artă futuristă de la Roma;
• în 1938, la Bienala de la Veneția.²

Printre lucrările ei se numără bustul lui Alexandru Odobescu din Cișmigiu și portretul lui Constantin Brâncuși, un bust așezat în 2001 în Piața Dorobanți. A realizat și plăci de granit sgrafitate pentru casele proiectate de Marcel Iancu.²

A primit:

• în 1939, Premiul „Elena și Gh. Vlasto” al Academiei Române;
• în 1942, ordinul Meritul Cultural;
• în 1972, Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici.²¹

Târgu Jiu: mausoleul și recomandarea lui Brâncuși

Legătura cu familia Tătărescu trece prin Gorj. Liga Națională a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, i-a încredințat monumentul funerar al eroinei Ecaterina Teodoroiu. Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Târgu Jiu a fost dezvelit la 8 septembrie 1935, în prezența regelui Carol al II-lea.⁵ Unele surse dau anul 1936, dar sursele instituționale indică 1935.⁵⁶ Este un sarcofag din travertin italian, lung de 2,90 m, lat de 1,60 m și înalt de 2,10 m. Basoreliefurile înfățișează scene din viața eroinei. Monumentul a fost restaurat în 2018–2019.⁷

Liga i-a cerut apoi să ridice și monumentul dedicat tuturor eroilor gorjeni. Milița Petrașcu a refuzat și a spus că mai potrivit pentru această lucrare este mentorul ei, Constantin Brâncuși.⁶ Sfătuită de ea, Arethia Tătărescu l-a invitat pe Brâncuși în 1934.⁸ Pe 11 februarie 1935, Brâncuși i-a răspuns sculptoriței („Dragă Madame Patrașcu…“) și i-a mulțumit „doamnei Tătărascu”.⁹ Din acest schimb de scrisori s-a născut Ansamblul Monumental Calea Eroilor, cu Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Despre felul în care Liga a donat operele orașului, vezi scrisoarea din 1937.

Lucrările din Casa Tătărescu

Arhitectul Mădălin Ghigeanu a studiat dosarul de autorizare al casei. După el, salonul primește „o absidă ce îmbracă șemineul realizat de Milița Pătrașcu”. Șemineul este „impecabil realizat […] într-un modernism cu elemente neoromânești”. Tot ea a realizat ancadramentele ușilor.¹⁰ Există și o fotografie de epocă în care soții Tătărescu stau în fața șemineului.¹⁰

Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica familiei, și-o amintea așa: „era foarte bună prietenă cu mama și și-a pus amprenta asupra casei noastre”.¹⁰

Șemineul din anticamera biroului lui Gheorghe Tătărescu are un decor cu păun. Actualii proprietari îl atribuie tot Miliței Petrașcu, dar semnătura ei nu a fost găsită pe el.¹¹ Sursele nu precizează materialul din care sunt realizate șemineele.

Brâncuși și Casa Tătărescu

Nicio sursă de istoria artei nu documentează o lucrare realizată de Constantin Brâncuși pentru Casa Tătărescu. Legătura casei cu Brâncuși este reală, dar trece prin două femei:

• Arethia Tătărescu, cea care i-a comandat ansamblul de la Târgu Jiu;
• Milița Petrașcu, eleva lui, care a lucrat în casă și l-a recomandat pentru comandă.

Piesele Miliței Petrașcu păstrate în salon sunt, de aceea, cea mai apropiată urmă a școlii lui Brâncuși în Casa Tătărescu.

Note și surse

1. „Milița Petrașcu”, Wikipedia în limba română. ro.wikipedia.org ↩ ↩² ↩³

2. Ioana Vlasiu (coord.), Dicționarul sculptorilor din România, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 216–218. PDF, arhiva-brezianu.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶ ↩⁷ ↩⁸

3. „Milița Petrașcu, eleva lui Brâncuși”, Radio România Internațional. rri.ro ↩

4. „O personalitate pe zi: sculptorița Milița Petrașcu”, Agerpres, 31 decembrie 2022. agerpres.ro ↩

5. „80 de ani de la inaugurarea Mausoleului Ecaterinei Teodoroiu”, Monumente Oltenia. monumenteoltenia.ro ↩ ↩²

6. „Constantin Brâncuși — 63 de ani de la trecerea sa în eternitate”, Centrul Brâncuși, Târgu Jiu. centrulbrancusi.ro ↩ ↩²

7. „Mausoleul Ecaterina Teodoroiu”, Wikipedia în limba română. ro.wikipedia.org ↩

8. „#AnulBrâncuși: Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu”, Agerpres, 19 mai 2026. agerpres.ro ↩

9. „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu”, Historia. historia.ro ↩

10. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu despre Casa Tătărescu, B365, 2022. b365.ro ↩ ↩² ↩³

11. „Misterul seifului imposibil de deschis din vila Gh. Tătărescu”, B365, 26 ianuarie 2026. b365.ro ↩