Constantin Brâncuși și familia Tătărescu

Invitația (1934–1935)

Liga Națională a Femeilor Gorjene voia un monument pentru eroii gorjeni căzuți în Primul Război Mondial. Președinta Ligii, Arethia Tătărescu, i-a propus lucrarea întâi sculptoriței Milița Petrașcu. Aceasta a refuzat și a spus că Brâncuși este cel mai potrivit.¹ În 1934, sfătuită de Milița, Arethia l-a invitat pe Brâncuși.² După relatarea inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, l-ar fi vizitat la Paris în a doua jumătate a acelui an.³

Pentru Brâncuși, invitația venea dintr-un loc drag. Încă din 1930 spera să ridice un monument al eroilor lângă satul său natal, Hobița.³

Răspunsul lui a venit pe 11 februarie 1935, într-o scrisoare către Milița Petrașcu. Brâncuși îi mulțumea „și de asemenea doamnei Tătărascu pentru privilegiul ce vrea să-mi dea”. Promitea să vină în țară și își dorea să facă o expoziție la București.³ Milița Petrașcu a vândut scrisoarea Academiei Române în 1966.⁴

Verile de la Poiana

Familia Tătărescu își petrecea verile la conacul de la Poiana, în Gorj, și Brâncuși a ajuns și el acolo. Arethia Tătărescu povestea cum sculptorul a scos o fotografie și a spus: „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârșit. Iat-o!”.³

Anul întâlnirii diferă între surse. Relatarea Arethiei o leagă de venirea lui Brâncuși în țară, în 1937.³ Fiica ei, Sanda Tătărescu-Negropontes, își amintea însă „toată vara anului 1936”.⁴⁵ Tot Sanda spunea că și premierul Gheorghe Tătărescu era la Poiana, „dar Brâncuși avea aversiune față de politică”.⁴

La Târgu Jiu (1937–1938)

Brâncuși a venit în România în iunie 1937, cu gândul să realizeze o singură lucrare.³ La Târgu Jiu a locuit în casa Gănescu, și în 1937, și în 1938.⁶ Momentele principale:

• Septembrie 1937. Coloana este turnată la Atelierele Centrale Petroșani.²
• 7 noiembrie 1937. Patriarhul sfințește Biserica Sfinții Apostoli de pe Calea Eroilor, ridicată de Ligă. La ceremonie participă premierul Gheorghe Tătărescu și reprezentanți ai Casei Regale. Brâncuși, invitat de onoare, filmează evenimentul, apoi se întoarce la Paris.²⁷
• Începutul lui 1938. Pleacă în India, la Indore.⁸
• Iunie – 20 septembrie 1938. Revine la Târgu Jiu ca să termine lucrarea.⁷
• 27 octombrie 1938. Ansamblul este inaugurat.

Nu se știe sigur dacă Brâncuși a fost la inaugurare. Inaugurarea fusese amânată de două ori, din 18 septembrie pe 14 octombrie și apoi pe 27 octombrie. Ion Alexandrescu, șeful cioplitorilor, afirma „categoric că sculptorul nu a fost prezent”. Alte surse spun că a participat.⁷

Brâncuși nu a acceptat să fie plătit pentru operă.⁹ Liga a strâns bani prin munca ei și prin expoziții. Guvernul a contribuit și el: premierul a obținut de la Ministerul Lucrărilor Publice cinci milioane de lei pentru deschiderea căii și pentru exproprieri.⁵ Despre donația Ligii, vezi scrisoarea din 1937.

Cum își numea Brâncuși operele

Numele sub care sunt cunoscute azi cele trei piese nu vin toate de la Brâncuși:¹⁰¹¹¹²

• Coloana. Brâncuși scria „Coloana fără sfârșit” (în franceză, colonne sans fin) și, mai rar, „Coloana infinită”. Formula „Coloana Infinitului” nu îi aparține.
• Poarta Sărutului. Numele apare prima dată tipărit într-un interviu publicat în ziarul Seara chiar în ziua inaugurării. E formula jurnalistului, nu un citat al sculptorului.
• Masa Tăcerii. După Centrul Brâncuși, nimeni nu l-ar fi auzit pe Brâncuși dându-i un nume. Georgescu-Gorjan îl cita spunând, în glumă, „Hai să stăm la masa flămânzilor”.

Coletele din anii războiului

În anii războiului, legătura cu familia a continuat prin Milița Petrașcu. La 30 martie 1943, aceasta îi scria lui Brâncuși: „Suntem fericite eu și dna Arethia Tătărescu […] să vă trimetem câteva merinde din țară”. Trimiterile au continuat și în decembrie 1943, apoi în 1946.⁷¹

Scrisorile pierdute

Corespondența dintre Brâncuși și Arethia Tătărescu nu s-a păstrat. Potrivit istoricilor, a fost distrusă de Securitate în primăvara lui 1950, când Gheorghe Tătărescu a fost arestat. Atunci au fost arse toate actele și cărțile de la domiciliul familiei din București.⁴ Petre Pandrea scria că scrisorile au fost confiscate.¹³ S-a păstrat doar ciorna unei scrisori a lui Brâncuși către Arethia, cu schița Porții, publicată în volumul Brâncuși inedit.¹¹

Brâncuși și Milița Petrașcu

Milița Petrașcu a lucrat în atelierul lui Brâncuși din Paris între 1919 și 1923, apoi din nou în 1927.¹⁴ Au rămas prieteni până la moartea lui.¹ În anii ’30, la Paris, i-a făcut un portret-bust. O versiune mărită a bustului a fost așezată în aprilie 2001 în Piața Dorobanți din București.¹⁴¹⁵

După 1938

Relația lui Brâncuși cu România a devenit dificilă după război:

• 7 martie 1951. Academia Română respinge propunerea de a-l primi pe Brâncuși printre membrii ei. George Călinescu declara atunci că Brâncuși „nu poate fi considerat un creator în sculptură”.¹⁶
• 1952. Brâncuși primește cetățenia franceză.¹⁷
• 1956. Își lasă prin testament atelierul statului francez, cu condiția ca acesta să fie reconstituit. Atelierul se află azi lângă Centre Pompidou.¹⁸
• Decembrie 1956. La București se deschide prima expoziție personală Brâncuși din Europa.¹⁹
• 16 martie 1957. Moare la Paris și este înmormântat la Montparnasse.¹⁹
• 1990. Este ales post-mortem membru al Academiei Române.⁸

Povestea larg răspândită că statul român ar fi refuzat o donație a atelierului e contestată. Istoricul de artă Doina Lemny spune că nu există „nicio urmă, nicio scrisoare” despre o asemenea intenție.²⁰

Brâncuși și Casa Tătărescu

Nicio sursă nu documentează o lucrare realizată de Brâncuși pentru Casa Tătărescu. Nicio sursă nu spune nici că sculptorul ar fi vizitat casa din Strada Polonă 19. Piesele din casă legate de școala lui sunt cele ale Miliței Petrașcu: șemineul din salon și ancadramentele ușilor.

Legătura casei cu Brâncuși este una de oameni. Aici au locuit femeia care l-a adus la Târgu Jiu și premierul al cărui guvern a contribuit la deschiderea Căii Eroilor.

Anul Brâncuși (2026)

Prin Legea nr. 140/2025, anul 2026 a fost declarat „Anul Constantin Brâncuși”, la 150 de ani de la nașterea sculptorului.²¹ Aniversarea a fost marcată prin expoziții în mai multe orașe:

• București: Muzeul Național de Artă al României, în februarie;
• Târgu Jiu: expoziția „Brâncuși 150”;
• Roma: Mercati di Traiano;
• Berlin: o retrospectivă la Neue Nationalgalerie, realizată împreună cu Centre Pompidou.²²²³

Note și surse

1. „Milița Petrașcu, eleva lui Brâncuși”, Radio România Internațional. rri.ro ↩ ↩² ↩³

2. „#AnulBrâncuși: Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu”, Agerpres, 19 mai 2026. agerpres.ro ↩ ↩² ↩³

3. Sorin Lory Buliga, „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu”, Historia Special, nr. 24, 2018. historia.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴ ↩⁵ ↩⁶

4. Adina Andrițoiu, „Brâncuși la Poiana Gorjului”, UZPR, 18 martie 2025. uzpr.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

5. „Celebrele sculpturi ale lui Brâncuși împlinesc 82 de ani”, Adevărul. adevarul.ro ↩ ↩²

6. „File din istoria casei slugerului Gănescu, monument de patrimoniu în care a locuit Brâncuși”, Cult-ura. cult-ura.ro ↩

7. Zenovie Cârlugea, „O zi de neuitat în istoria culturii: 27 octombrie 1938, inaugurarea ansamblului brâncușian (II)”, Gorjeanul, 2015. gorjeanul.ro ↩ ↩² ↩³ ↩⁴

8. „Constantin Brâncuși”, Wikipedia (engleză). en.wikipedia.org ↩ ↩²

9. „Sculptural Ensemble of Constantin Brâncuși at Târgu Jiu”, Wikipedia (engleză). en.wikipedia.org ↩

10. „Denominațiile operelor din ansamblul sculptural brâncușian de la Târgu Jiu”, Centrul Brâncuși. centrulbrancusi.ro ↩

11. „Titulatura ansamblului brâncușian”, Centrul Brâncuși. centrulbrancusi.ro ↩ ↩²

12. „Masa Tăcerii”, Centrul Brâncuși. centrulbrancusi.ro ↩

13. „Constantin Brâncuși în viziunea lui Petre Pandrea”, Gorjeanul. gorjeanul.ro ↩

14. „O personalitate pe zi: sculptorița Milița Petrașcu”, Agerpres, 31 decembrie 2022. agerpres.ro ↩ ↩²

15. „Monumental art: Brâncuși by Milița Petrașcu”, Curatorial. curatorial.ro ↩

16. „Brâncuși a vrut să doneze statului român peste 200 de opere?”, Historia. historia.ro ↩

17. „Constantin Brâncuși”, Wikipedia în limba română. ro.wikipedia.org ↩

18. „L’Atelier Brancusi”, Centre Pompidou. centrepompidou.fr ↩

19. „Biografie Constantin Brâncuși”, Centrul Brâncuși, Târgu Jiu. centrulbrancusi.ro ↩ ↩²

20. „Misterele marelui Brâncuși, legende demontate” (interviu cu Doina Lemny), Adevărul, 2023. adevarul.ro ↩

21. Legea nr. 140/2025 privind instituirea anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuși”, Monitorul Oficial nr. 694 din 24 iulie 2025. juridice.ro ↩

22. „2026, Anul Constantin Brâncuși: inițiativele instituțiilor de cultură”, Ministerul Culturii. cultura.ro ↩

23. „Constantin Brâncuși, amplă retrospectivă la Neue Nationalgalerie din Berlin”, Institutul Cultural Român. icr.ro ↩